Might-Have-Been

Lucrarea de fata reprezinta o încercare de a sintetiza o parte din lucrarile scrise despre Mihail Sebastian si despre antisemitism în general. Scriind despre intelectualul român evreu în perioada interbelica între respingere si integrare, mi-am luat sarcina de face trei lucruri. În primul rând am vrut sa prezint o relatare coerenta despre felul în care a fost posibil ca o elita intelectuala româneasca sa creeze un haos antisemit, aderând la legionarism si treptat „înverzindu-se”. Pornind de la situatia evreilor în România interbelica, am prezentat caracteristicile antisemitismului românesc si formele acestuia. Primul capitol, Climatul intelectual interbelic. Problema antisemitismului românesc trateaza despre statutul minoritatii evreiesti în România interbelica, despre cauzele si formele antisemitismului românesc între cele doua razboaie mondiale si se finalizeaza cu un studiu comparativ despre antisemitismul în Estul si Vestul Europei. În capitolul urmator, Intelectual român – Intelectual român evreu. Perceptii, disocieri, asumari de conditie am încercat sa descriu climatul cultural al perioadei, caracteristici si modele ale elitei intelectuale românesti. Tot în acest capitol am facut o caracterizare a „intelighentiei” româno-evreiesti, încercând sa individualizez figuri mai cunoscute ale perioadei si sa dau un verdict, daca aceasta intelectualitate româno-evreiasca s-a izolat sau s-a integrat în masa intelectuala vecina, majoritara. Ultimul capitol este un studiu de caz dedicat personalitatii lui Mihail Sebastian ce urmareste sa descifreze cum si-a trait Sebastian evreitatea comparativ cu alti intelectuali evrei contemporani, daca în cazul lui a fost o asimilare totala sau partiala si am accentuat foarte mult pe relatia lui cu Nae Ionescu, Mircea Eliade si Camil Petrescu, dezamagirile pe care i le-au produs acestia ca prieteni.