Oblomov

Ilia Oblomov, fiu de boieri crescut în puf ?i obi?nuit cu via?a molcoma ?i degraba mângâietoare a sim?urilor de la mo?ia Oblomovka, traie?te la Sankt Petersburg. A renun?at de mult la slujba, întrucât o gasea prea obositoare, ?i e pe cale sa renun?e ?i la lume, când toate planurile îi sunt date peste cap de iubire. Dar oamenii deosebi?i iubesc într-un fel special. ?i ce poate fi mai rascolitor decât dragostea unui suflet speriat de via?a ca de o furtuna naprasnica? De peste 150 de ani, Oblomov este un arhetip literar ?i cultural. Dar nu este arhetipul lene?ului, a?a cum mul?i se grabesc sa creada, cunoscându-l pe Ilia Ilici. Maiestria lui Goncearov a dat lumii un personaj unic, al carui suflet s-a stins de doua ori, iar trupul – o singura data. „Goncearov e de zece ori mai talentat decât mine.“ Cehov „Oblomov este o opera marea?a, cum nu apare decât o data la foarte multa vreme. Sunt vrajit de roman ?i îl tot recitesc.“ Tolstoi „Atâta vreme cât va mai exista un rus pe fa?a pamântului, lumea î?i va aminti de Oblomov.“ Turgheniev „În Goncearov s-au întâlnit un suflet de func?ionar marunt, un cap fara nicio idee ?i ni?te ochi de pe?te fiert; iar Dumnezeu, ca pentru a face o gluma, i-a daruit un talent stralucitor.“ Dostoievski „Motivul pentru care pun tocul pe hârtie este unul simplu, prozaic, ?i anume: cu toate plimbarile, baile în mare, mesele de prânz, micul dejun, leneveala la umbra, pe veranda, tot îmi mai ramân diminea?a vreo trei ore în care nu am ce face...“ (I.A. Goncearov)